Digitizarea unui sit arheologic roman

„Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”

Informații tehnice despre proiect:

Digitizarea sitului prin fotogrammetrie terestră
10 puncte de control la sol măsurate precis cu echipament GNSS – corecții RTK Ntrip
927 fotografii – Canon EOS R8 – full frame mirrorless camera, format RAW
Stabilizare pe trepied, obiectiv cu zoom fixat pef focala 24 – pt obiecte
Procesare Agisoft Metashape 2.2.2

DESCRIERE LUCRARILOR DE FOTOGRAMMETRIE
Obiectivul a fost să documentăm 3D suprafața excavată și a contextului arheologic pentru campania de cercetare din 2025.
A fost folosită metoda fotogrammetriei terestre – cu alte cuvinte, captuarea manuala a suficiente fotografii cu acoperire comună suficienta pentru reconstrucția virtuală a sitului și a obiectelor studiate.
Controlul măsurătorilor și georeferențierea s-au făcut, folosind echipament GNSS Rtk.
Produsele predate beneficiarului: ortofotoplan georeferențiat 1mm GSD, mesh texturat și DTM.
Captarea fotografiilor a fost facuta manual, cu Canon – drona neputând fi folosită din cauza vegetației din imediata apropiere a zonei de săpătură.
Datele digitale au fost integrate perfect în sistemul de coordonate Stereografic 1970, împreună cu datele precedent obținute în urma efectuării zborului LiDAR pentru întreaga zonă studiată (110ha).

Toate lucrările sus menționate sunt parte din proiectul organizat de Asociația Primus Art Laboratory în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța”, respectiv „proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național”

Informații istorice despre proiect:

Dl. Sorin Marcel COLESNIUC – arheolog și responsabilul științific al șantierului ne precizează câteva detalii despre lucrări:
„În anul 2024 a fost demarata prima campanie de cercetări arheologice sistematice în fortificația romano-bizantină Sucidava Moesica.

Situl arheologic cetatea Sucidava Moesică se află pe malul drept al Dunării, in aproprierea localității Izvoarele din județul Constanța.

Situată pe o terasă înaltă înconjurată cu șanțuri scobite de torente, la bifurcarea fluviului printr-un braț care se îndreaptă spre câmpia Bărăganului, configurația geografică dă locului aspectul unei fortărețe naturale. Geto-dacii au înțeles avantajul strategic al acestui loc pentru ridicarea unei fortificații, la fel și romanii, câteva secole mai târziu.

Cercetarea arheologică sistematică începută aici, urmărește reliefarea trăsăturilor caracteristice evoluției fortificației romano-bizantine Sucidava Moesica, Satu Nou, com. Oltina, jud. Constanța, ca parte componentă a fenomenelor: politice, militare, economice, sociale, religioase și culturale petrecute în spațiul istro-pontic în epocile: elenistică, romană, romano-bizantină și relaționarea cu populația aflată în așezările din imediata apropiere și cu populațiile migratoare.

Sucidava Moesica avea, se pare, câte un turn la fiecare colţ, precum şi la poartă şi pe latura dinspre Dunăre. Se mai păstrează o parte a apeductului din tuburi ceramice, prin care se aducea apa în cetate, prin captarea mai multor izvoare din zonă. De asemenea, numeroasele monede de bronz din sec. V p.Chr., descoperite în perimetrul cetății romano-bizantine, fac dovada faptului că Sucidava are parte de liniște și prosperitate în această perioadă.

Fortificația este înconjurată de un șanț de apărare pe laturile de est, vest și sud, iar la nord se află Dunărea. Poarta fortificației se află pe latura de sud-vest, de unde pornesc două drumuri: unul spre sud-vest, către Păcuiul lui Soare, și altul spre sud-est, către Altinum. Se mai păstrează, parțial, apeductul construit din tuburi ceramice, care capta apa izvoarelor din zonă”

Mai multe informații istorice se vor putea afla odată cu publicarea rezultatelor Cercetarii Arheologice efectuate de dl. Sorin Marcel COLESNIUC (MINAC) – responsabil științific al șantierului arheologic